Meleșcanu nu vrea secții suplimentare în străinătate, dar a rezolvat problema votului diasporei. „Punem la dispoziție formulare și pixurile necesare”

Ministerul Afacerilor Externe propune Biroului Electoral Central (BEC) să analizeze temeiul legal pentru suplimentarea secțiilor de vot în străinătate, a afirmat ministrul Teodor Meleșcanu, într-o conferință de la Palatul Victoria.

„Vom propune BEC să analizeze care este temeiul legal și dacă, din punct de vedere legal, putem să facem acest lucru”, a spus Meleșcanu.

Întrebat de jurnaliști dacă s-a discutat în ședința de Guvern despre varianta emiterii unei ordonanțe de urgență pentru înființarea de noi secții de vot, Meleșcanu a evitat să dea detalii, spunând doar că miniștrii au vorbit despre acest subiect și că, în documentul transmis BEC, i se cere Biroului „să analizeze care e temeiul legal” pentru o astfel de acțiune. Amintim că, atât Ministerul de Externe, cât și premierul Victor Ponta consideră că nu există bază juridică pentru suplimentarea secțiilor.

Anterior, Teodor Meleșcanu a rezumat disputa pe temeiul legal pentru noile secții: „E clar că nu e clar!”. „În mare măsură, pe legislația actuală nu este posibil (să se înființeze noi secții -n. r.). Se vor face derogări, dacă se vor găsi modalități de modificare, atunci putem discuta. Dacă nu, ne vom concentra pe măsurile care privesc fluidizarea votului”, a spus Meleșcanu.

În anunțul lui privind demisia din funcția de ministru de Externe, Titus Corlățean susținea că adresa prin care Biroul Electoral Central a transmis MAE explicit „inexistența impedimentului legal referitor la organizarea de noi secții de votare în străinătate” nu ar fi decât „un comunicat de presă, comunicat care nu are forță juridică”. gândul a argumentat că, în realitate, comunicatul reia și traduce o hotărâre dată de BEC pe 4 noiembrie și publicată în Monitorul Oficial a doua zi, potrivit căreia limitarea din lege care impune organizarea turului al doilea al alegerilor „în aceleași secții de votare și circumscripții electorale (…) și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur” se referă strict la secțiile de pe teritoriul țării, nu și la cele din diaspora. Cu alte cuvinte, articolul de lege pe care Titus Corlățean susține că nu a dorit să îl încalce nu reglementează organizarea alegerilor de către MAE, ci de către Ministerul de Interne. Citiți mai mult AICI

Totodată, bugetul Ministerului Afacerilor Externe a fost majorat cu 1,5 milioane de lei din Fondul de Rezerva pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale din străinătate, a anunțat, marți, ministrul Teodor Meleșcanu. Meleșcanu a explicat că banii vor fi folosiți pentru suplimentarea numărului de ștampile și cabine de vot până la șapte – numărul maxim – în fiecare secție de votare din afara granițelor. De asemenea, formularul pe proprie răspundere, care poate fi descărcat de pe site-ul MAE, va fi tipărit și la secțiile de votare: „Punem la dispoziție formularele și pixurile necesare”, a promis Meleșcanu.

Ministrul de resort a declarat, în cadrul unei conferințe de presă de la Palatul Victoria, la finalul ședinței de Guvern, că va transmite în scris Biroului Electoral propunerile MAE pentru turul al doilea de scurtin, între ele regăsindu-se și ideea suplimentării ștampilelor și cabinelor, precum și a personalului din secțiile de vot din străinătate. Meleșcanu a spus că pe lista personalului disponibil sunt 300 de angajați din centrala MAE și 500 din străinătate, BEC selectând deja un număr de 120 de persoane, considerat „suficient” pentru a-i acoperi pe absenții partidelor.

Optimist în prima zi de mandat, Meleșcanu, care va vota la Paris, a afirmat că ștampilele, cabinele și personalul suplimentar sunt măsuri suficiente pentru ca 300.000-400.000 să poată vota în străinătate în turul al doilea. După cum reiese dintr-o analiză publicată de gândul săptămâna trecută, pronosticul lui Melelcanu nu este realistă, fiind nevoie de cel puțin o dublare a capacității de vot în marile centre din străinătate, pentru a ne asigura că nu vor mai fi probleme în turul al doilea. Ne referim aici nu doar la ștampile și cabine, ci și la secții suplimentare. Citiți mai mult AICI

În primul tur, marile centre de vot lucrau oricum aproape de capacitatea maximă, după cum gândul a detaliat deja. În Londra, zonă în jurul căreia există o mare concentrație de români, au fost trei secții de votare.

La Institutul Cultural Român, au votat 1.598 de români. Au existat cinci ștampile, cinci cabine și cinci membri în comisie, doi absentând. Astfel, media timpului necesar unui vot a fost de 2,62 minute (calculul este făcut înmulțind timpul total de vot, de 840 de minute, cu cele cinci ștampile și împărțind rezultatul la numărul de voturi exprimate, respectiv 1.598). Nu știm câte ștampile erau în această secție în primul tur al prezidențialelor din 2009, dar, presupunând că ar fi fost tot cinci, media timpului de vot a fost atunci de 4,9 minute. „La rata medie la care am reușit să lucrăm – 2.6 minute de vot -, dacă ar fi fost încă doi membri în comisie, ca sa avem totalul de șapte membri permis de lege, ar mai fi putut vota încă aproximativ 600-700 de oameni”, ne-a spus Iolanda Costide, reprezentant ACL în secția de la ICR. „Trebuie să adaug că, efectiv, între 7 dimineața și 9 seara, eu, de exemplu, nu m-am sculat de pe scaun, nu am luat nici un membru prânzul; am lucrat non-stop”, adaugă ea. Cei doi membri care au lipsit de aici au fost de la Partidul Ecologist Român (candidat William Brînză) și PPDD (candidat Dan Diaconescu).

În secția din Consulatul României, au reușit să voteze 1.829 de români, în condițiile în care au fost șase ștampile. Reiese o medie de 2,75 de minute pentru un vot.

Cât despre secția de votare nr. 3 din Londra, Brent, aici au fost șapte ștampile, dar s-au folosit doar cinci, pentru că nu au fost destui membri în secție, astfel că media timpului necesar unui vot a fost aici de 1,89 de minute (în total, 2.221 de voturi).

Suplimentarea cabinelor, a ștampilelor și a membrilor secției până la maximul de șapte nu va fi nici pe departe suficientă.